Primele poze sunt facute in acelasi an dar in luna aprilie la lacul de la Tusnad Bai cand am fost cu un amic la o plimbarica pana la Miercurea Ciuc si la intoarcere am facut un scurt popas in Tusnad si am baut un suc pe malul lacului.Tusnad este situat in sudul judetului Harghita la granita cu judetul Covasna, pe drumul dintre Brasov si Miercurea Ciuc, langa Muntele Ciomatu(1301), munte cunoscut ptr ca adaposteste singurul lac de crater vulcanic din tara, Sfanta Ana.
Iar in continuare poze de la Poiana Uzului ...interesanta si palpitanta excursie.
Totul a inceput dintr-o gluma, am pornit intr-un weekend la o plimbare prin imprejurimile Brasovului cu masina cu niste prieteni si am ajuns la Tusnad Bai unde am facut un scurt popas, ne-am plimbat pe la lac un pic, am baut apa minerala de la cismea si apoi ne-am oprit undeva in judetul Harghita sa luam masa la un restaurant, asa ca in timp ce luam masa ne-a venit ideea trasnita de a merge pana la lacul Poiana Uzului.Pana atunci nu mai auzisem de aceasta locatie...asa ca tentatia devenise mare...Dupa vreo 6-7 ore de mers cu masina pe carari de munte si dupa multe peripetii intr-un final am ajuns tarziu in noapte si la destinatie...deci ne-am atins scopul...chiar daca pe drum am mai pierdut dintre amatori, caci 2 cunoscutii de-ai nostrii au renuntat cand au vazut ce greu e drumul si cate obstacole au de trecut...asa ca au renuntat la timp...dar noi nu ne-am lasat infranti ci am continuat sa mergem mai departe si am iesit invingatori....asta e povestea lacului de la Poiana Uzului si de fapt nu e un lac ci un baraj de acumulare la granita dintre 2 judete: Harghita si Bacau.
Si acum cateva informatii generale despre Lacul Poiana Uzului, pe care le-am cules si eu de pe net.
Zona Valea Uzului este situata la 12 km de orasul Darmanesti. Principalul reper al zonei este barajul "Poiana Uzului", construit in anul 1973, inalt de 82 m si lung de 500 m, cu o lungimea a lacului de 3,8 km, suprafata de 334 ha, un volum de 98 mil. m cubi apa si cu adancimea maxima de 64 m. Barajul "Poiana Uzului" este rezervatie sanitara, avand ca scop aprovizionarea cu apa potabila a oraselor: Darmanesti, Tg.-Ocna, Onesti si partial a Bacaului. Raul Uz este unul dintre raurile repezi din Romania datorita diferentei mari de nivel intre izvor si lac. Privelistea lacului este deosebita. Aici exista diferite trasee turistice si cabane pentru cazarea turistilor la coada lacului. Accesul se face cu autoturismul, atv, bicicleta, motor sau cu piciorul.
Deci cam acestea sunt generalitatile despre aceasta zona.
Deci vorba versului....plecatam 6 din Brasov si cu 2 masini, dar pe drum am renuntat 2 asa caci grupul s-a imputinat....asta e...rezista cine poate...cine nu?!
Zona Valea Uzului este situata la 12 km de orasul Darmanesti. Principalul reper al zonei este barajul "Poiana Uzului", construit in anul 1973, inalt de 82 m si lung de 500 m, cu o lungimea a lacului de 3,8 km, suprafata de 334 ha, un volum de 98 mil. m cubi apa si cu adancimea maxima de 64 m. Barajul "Poiana Uzului" este rezervatie sanitara, avand ca scop aprovizionarea cu apa potabila a oraselor: Darmanesti, Tg.-Ocna, Onesti si partial a Bacaului. Raul Uz este unul dintre raurile repezi din Romania datorita diferentei mari de nivel intre izvor si lac. Privelistea lacului este deosebita. Aici exista diferite trasee turistice si cabane pentru cazarea turistilor la coada lacului. Accesul se face cu autoturismul, atv, bicicleta, motor sau cu piciorul.
Deci cam acestea sunt generalitatile despre aceasta zona.
Deci vorba versului....plecatam 6 din Brasov si cu 2 masini, dar pe drum am renuntat 2 asa caci grupul s-a imputinat....asta e...rezista cine poate...cine nu?!
Noi chiar daca nu am avut masina 4x4 totusi ne-am incumetat sa experimentam un drum de vreo 50 de km cred, drum forestier care face legatura intre Moldova si Transilvania, adica Onesti – Miercurea Ciuc. Ideea ne-a venit in timp ce ne aflam la masa intr-un restaurant prin zona Sfantul Gheorghe, asa ca dupa ce ne-am umplut stomacelul am pornit spre vestitul lac Poiana Uzului, de care nu mai auzisem pana in acel moment. Acesta excursie nu a fost planificata ci a fost una de moment, asa ca zis si facut. Am luat-o pe drumul cel mai scurt ptr ca timpul era destul de tarziu, sa tot fi fost trecut de ora 16, ora Romaniei…si drumul cel mai scurt era un drum forestier ce taia muntele spre lacul Poiana Uzului. Acest drum forestier face legatura intre 2 judete: Harghita si Bacau.
Pana intr-un punct drumul a fost destul de comod sa-i spun asa, peisaj frumos, multa verdeata, flori de camp, multi fragi, eu am si cules cativa si i-am papat ca erau tare deliciosi, liniste, aer curat, dar la un moment dat gluma a inceput sa se ingroase…am trecut prin niste hartoape unde a fost nevoie sa coboram din masina si sa inpingem masina ptr ca am dat de niste zone mlastinoase…chiar la un moment dat am trecut si un rau noroc ca nu era prea mare apa, ne ajungea doar pana la glezna.O parte din ai nostrii cunoascuti cu care pornisem in excursia asta palpitanta si de fapt a lor a si fost ideea au renuntat si s-au intors inapoi, dar noi, cativa excursionisti mai viteji am zis ca orice ar fi noi nu ne intoarcem, mergem inainte si dupa multe peripetii, tarziu in noapte sa tot fi fost aproape de miezul noptii am ajuns la vestitul lac. Doar ca la ora aia nu se vedea mai nimic, decat cateva luminite ici – colo, deci nu am avut cum sa vedem lacul cu pricina….asta este….asa ca ne-am continuat drumul dupa ce am facut cateva poze la granite dintre Transilvania si Moldova, caci de eram mari cuceritori…deci ne-am continuat drumul spre casa prin Onesti, valea Oituzului, Targu Secuiesc si Brasov.Dupa inca cateva ore de mers cu masina am ajuns acasa franti de oboseala, asa ca am adormit imediat.A 2-a zi le-am povestit celorlalti care au renuntat la excursie de ce senzatii tari am avut parte in aceasta excursiune….dar important a fost ca am trecut cu bine peste si chiar a fost frumos si distractive.Nu mai vorbesc de peisaj care iti incanta ochiul la tot pasul…pacat ca nu am reusit sa vedem si lacul.
Deci asta e povestea excursiei de la lacul Poiana Uzului, asa ca cine nu a fost acolo ii sugerez sa mearga, dar sa plece din timp sa ajunga pe zi la lac, nu ca noi noaptea.
Pana intr-un punct drumul a fost destul de comod sa-i spun asa, peisaj frumos, multa verdeata, flori de camp, multi fragi, eu am si cules cativa si i-am papat ca erau tare deliciosi, liniste, aer curat, dar la un moment dat gluma a inceput sa se ingroase…am trecut prin niste hartoape unde a fost nevoie sa coboram din masina si sa inpingem masina ptr ca am dat de niste zone mlastinoase…chiar la un moment dat am trecut si un rau noroc ca nu era prea mare apa, ne ajungea doar pana la glezna.O parte din ai nostrii cunoascuti cu care pornisem in excursia asta palpitanta si de fapt a lor a si fost ideea au renuntat si s-au intors inapoi, dar noi, cativa excursionisti mai viteji am zis ca orice ar fi noi nu ne intoarcem, mergem inainte si dupa multe peripetii, tarziu in noapte sa tot fi fost aproape de miezul noptii am ajuns la vestitul lac. Doar ca la ora aia nu se vedea mai nimic, decat cateva luminite ici – colo, deci nu am avut cum sa vedem lacul cu pricina….asta este….asa ca ne-am continuat drumul dupa ce am facut cateva poze la granite dintre Transilvania si Moldova, caci de eram mari cuceritori…deci ne-am continuat drumul spre casa prin Onesti, valea Oituzului, Targu Secuiesc si Brasov.Dupa inca cateva ore de mers cu masina am ajuns acasa franti de oboseala, asa ca am adormit imediat.A 2-a zi le-am povestit celorlalti care au renuntat la excursie de ce senzatii tari am avut parte in aceasta excursiune….dar important a fost ca am trecut cu bine peste si chiar a fost frumos si distractive.Nu mai vorbesc de peisaj care iti incanta ochiul la tot pasul…pacat ca nu am reusit sa vedem si lacul.
Deci asta e povestea excursiei de la lacul Poiana Uzului, asa ca cine nu a fost acolo ii sugerez sa mearga, dar sa plece din timp sa ajunga pe zi la lac, nu ca noi noaptea.
Interesant!Vezi ca ceva nu merge la ,,Friends".Nu pot sa dau URMARITI.
RăspundețiȘtergereCu respect.
Nu stiu din ce motiv nu se poate. O cunostinta de a mea a putut sa faca acest lucru, asa ca o sa intreb ce si cum a reusit ea si o sa revin cu lamuriri. O zi buna, Dorina.
RăspundețiȘtergereMai stit ceva de drumul acela? Mai este practicabil?
ȘtergereNu mai stiu nimic, ne-a ajuns experienta pe care am trait-o o data, a 2-a oara nu ne-a mai trebuit astfel de peripetii....
RăspundețiȘtergere