luni, 11 aprilie 2011

Primavara in gradinuta mea, 11 aprilie 2011

Inca toporasii predomina in gradinuta mea de flori...
Au aparut si alexandrioanele, sunt inbobocite....
Si-au facut aparitita si lalelele...care se pare ca sunt galbene...

Iar zambilutele sunt roz sper....

Si viorelele au aparut si ele ca ciupercutele dupa ploaie....
Un mic aranjament cu flori din gradinuta mea intr-o vaza micuta in baie...

Si inca un mic aranjament cu floricele din gradinuta mea....


Se spune despre FLORI ca, pe langa faptul ca incanta simtul estetic, au şi o mare capacitate terapeutica.

Chiar daca IARNA nu si-a strans inca toate zilele friguroase, primavara isi face timid simtita prezenta peste tot in jurul nostru. Parfumul inconfundabil al zambilelor, culorile vesele ale lalelelor, narciselor, ne indeamna sa aducem si in case prospetimea si frumusetea acestui anotimp.

Luna APRILIE, este socotita drept luna reinvierii depline a naturii, luna cand totul inverzeste! In acest an, « expozitia mea florala» este dedicata sarbatorii Floriilor si Pastelui, momente marcate asadar printr-o explozie florala sper, la cum se prezinta gradinuta mea de flori ....si dendrologica si nu doar atat…primavara a sosit atat in gradinuta mea, atat in natura cat si in casele si sufletele noastre ale unora prin bijuteriile de suflet modelate de manutele mele chiar…. Primavara este primul dintre anotimpuri. Imi place primavara ptr ca ziua se mareste, fiecare zi aduce o noua schimbare, apare ceva nou in ea, azi o floricica, maine o frunza, un bobocel, o pasare, o alta frunza, din ce in ce tot mai multe zile insorite, deci mult soare si tot asa...natura revine la viata...De ceva vreme am simtit mirosul de primavara...ziua s-a marit si razele soarelui s-au straduit sa o incalzeasca...primii ghiocei au aparut in gradinuta mea de flori inca de pe la sfarsitul lui februarie....si apoi brandusele, primulele si toporasii in luna martie si acum in aprilie au aparut si narcisele, zambilele si lalelele, deci toate floricle au aparut o data cu topirea zapezii... De indata ce luna martie iese din cutia de anotimpuri, soarele incalzeste usor trotuarul obosit, mugurii incep sa dea la iveala culori pastelate, strada miroase a ghiocei, iar pasarelele iubarete canta pe crengile copacilor. E primavara….uraaaaaaaa…. Si pentru ca toti o simtim sper….simtim si vedem cu ochisorii nostrii cum totul infloreste primavara….Primavara este anotimpul renasterii… natura se trezeste la viata, copacii infrunzesc, florile infloresc, animalele se trezesc din hibernare, pasarile calatoare se fac auzite prin cantecele lor, soarele razbate tot mai des de printre nori, iar vantul cald incepe usor sa adie. Si tot primavara e ziua mea....intr-o zi spre sfarsitul lui aprilie... Intr-o zi de primavara....parfumul suav al florilor din gradinuta mea care m-au intampinat ma urmaresc si acum. Aveam senzatia ca ma gasesc pe alt taram: era cald si floricele care mai de care mai frumoase si mai colorate imi zambeau sagalnic, frumos gatite. Parca se luau la intrecere, care este cea mai mandra si mai parfumata floricica… Florile doar prin imaginea lor reprezinta frumusetea si puritatea. Florile de primavara ni se par poate cele mai frumoase, caci vin si ne incanta ochiul cu prezenta si coloritul lor dupa o lunga perioada de culori terne, dupa anotimpurile de toamna si mai ales cel de iarna, cand toata natura incepe sa se trezeasca la viata. Pe langa frumoasele flori incep sa apara si primele insecte atrase de coloritul lor frumos si de mirosul pe care-l raspandesc floricelele in jurul lor. Alaturi de minunatii ghiocei, toporasi,branduse, narcisele, zambiliele si lalelele si viorelele sunt si ele in topul florilor ce vestesc primavara. Se spune ca atunci cand apar narcisele, vremea rea piere si nu mai revine pentru o perioada de multe luni de zile. Ca si simbol al alungarii vremei mohorate e si forma de trompeta a florii.Dar hai sa va spun cateva povesti....una dintre ele e legenda narcisei....

O legenda a vechilor greci arata ca narcisa ar fi aparut la moartea lui Narcis, un tanar singuratic, caruia ii placea sa se plimbe zile intregi prin paduri si pe campii. Fiind si foarte frumos, se spune ca s-ar fi indragostit de el multe nimfe, dar niciuna din ele nu putea spera ca dragostea ii va fi impartasita, pentru ca Narcis nici macar nu le remarcase. Se spune chiar ca una dintre nimfe, pe nume Echo, a si murit din dragoste, lasand in urma ei numai vocea; chiar si asa, ea il urma pe Narcis peste tot si repeta toate cuvintele lui (astfel a aparut ecoul). Zeita Nemesis (razbunarea), vazand cruda lui indiferenta in fata dragostei nimfelor, a hotarat sa ii dea o pedeapsa exemplara: i-a menit sa nu iubeasca pe nimeni niciodata, ci sa se indragosteasca de el insusi si astfel sa isi gaseasca moartea. Nu peste mult, timp, plimbandu-se prin padure si ajungand langa un lac, Narcis si-a zarit propriul chip in oglinda apei. Vrand sa imbratiseze chipul deosebit de frumos din apa, Narcis a cazut in adancuri si s-a inecat. Nimfele au venit sa il planga si l-au transformat intr-o floare galbena care sa le aminteasca mereu de iubitul lor. Se zice ca de aceea narcisa isi tine mereu capul in jos, pentru ca il imita pe Narcis care se admira in apa. O alta legenda care provine tot din Grecia, povesteste ca zeul Hades ar fi creat narcisa, dandu-i un parfum ametitor, in incercarea de a o aduce pe Persefona pana la intrarea in infern, pentru ca el nu putea sa isi paraseasca regatul nicio clipa.

Narcisa a fost considerata adevaratul semn al venirii primaverii; cand apar narcisele, vremea rea nu se mai intoarce inapoi pentru cateva luni de zile, asa ca narcisa este intr-adevar floarea care vesteste venirea primaverii. In mare parte, acest simbol este legat si de forma de trompeta a florii. Tot legat de forma narcisei, este si simbolistica sa religioasa, de floare a Invierii. De altfel, narcisa apare chiar in preajma sarbatorilor de Pasti, anuntand mereu moartea si invierea lui Iisus si chemand oamenii la slujbele religioase din acele zile. Ea reprezinta avertismentul Judecatii de Apoi si, prin aceasta, este asociata unui continuu "memento mori". Ciudatul sau simbolism contradictoriu - simbol al mortii si al vietii este cunoscut din vechime. La greci, ea era floarea Moirelor, a zeitelor ursitoare, care hotarau destinul nou-nascutului si felul in care acesta va muri. In Franta, se considera ca este o floare a suferintei si a mortii, fiind aducatoare de ghinioane si dezastre. Se spunea ca daca a visa o narcisa reprezinta un semn malefic sau de atentionare. Alte traditii europene interzic aducerea narciselor in casa, pentru ca aduc ghinion familiei. In Evul Mediu, se credea ca, daca o narcisa cade atunci cand este privita, cineva apropiat va muri. In schimb, in China, floarea reprezinta, dimpotriva, norocul. Este floarea traditionala a Anului Nou chinezesc. Un buchet de narcise care infloresc in aceasta zi anunta un an plin de bucurie si de noroc familiei. In Anglia exista superstitia ca numarul puilor de gasca ce vor iesi din ou si vor trai este egal cu numarul firelor de narcisa aduse in casa de primul buchet al primaverii. A dormi in noaptea nuntii intr-o camera in care se gasesc narcise se considera o garantie a fertilitatii cuplului. Era folosita si ca planta magica, mai ales in vrajile de chemare a dragostei, iar arabii o considerau un afrodiziac extrem de puternic, ce trebuia luat in cantitati mici. Narcisa reprezinta dragostea supusa si timida; alte traditii o desemnau simbol al iubirii irationale. Mai este considerata o emblema a sensibilitatii, a vietii interioare si a timiditatii; a reprezentat discretia si modestia. In Germania, se crede ca o narcisa nu mai infloreste daca este aratata cu degetul.Numele Narcisa sugereaza o persoana deosebit de pasionala si sentimentala, care tinde sa se lase prada sentimentelor ghidanduse dupa intuitie si nu dupa ratiune.Barbatul care daruieste unei femei o narcisa vrea sa ii declare acesteia ca o doreste. Femeia careia ii plac narcisele este de obicei o femeie pasionala, care lupta pentru dragoste si pentru lucrurile in care crede. In Romania este vestita rezervatia naturala Poiana cu narcise din localitatea Vad, judelut Brasov, din depresiunea Fagarasului, undeva langa satul Sinca Veche, satul unde am copilarit eu, tatal meu fiind de acolo.

Un alt capitol important din istoria florilor il ocupa lalelele. Povestea lor este plina de intrigi, inselatorie, furturi si inimi frante.

Mai mult, desi Olanda se numeste tara lalelelor, aceste flori nu sunt originare de acolo si nici olandezii nu au fost primii din lume care au cultivat lalelele. Obsesia olandezilor pentru lalele a aparut destul de recent in istorie, dupa cum vom vedea in continuare.Daca lalelele ar putea vorbi, ar avea multe lucruri interesante de povestit. Din pacate insa, nu o pot face, ceea ce face o misiune aproape imposibila trasarea istoriei lor, desi multi au incercat. Scrierea istoriei exacte a lalelelor a fost o incercare destul de grea din cauza lipsei documentelor de incredere, desi exista lucrari de arta chiar din secolul al XII-lea care ofera unele indicii. Unele dintre cele mai frumoase flori ale primaverii sunt lalele… dar pe langa frumusetea lor poate vreti sa aflati si cateva lucruri despre ele, astfel m-am documentat un pic pentru voi....Desi Olanda se numeste tara lalelelor, olandezii nu au fost primii din lume care au cultivat lalelele. Olandezii sunt doar niste aprigi si pasionati cultivatori de lalele.Se spune ca lalelele au aparut pentru prima data, acum sute de mii de ani intr-o zona dintre nordul Chinei si sudul Europei. Conform istoriei, exista indicii care ne arata ca pasionati si cultivatori mari de lalele au fost si alte popoare, dar cei mai de seama fiind turcii. Astfel, in Turcia, in anii 1500, in perioada domniei sultanului Suleiman I lalelele ocupau un loc de cinste deoarece placeau foarte mult acestuia, iar undeva in anii 1700, in vremea domniei lui Ahmed al III-lea, laleaua a fost ridicata la rangul de simbol al bogatiei si prestigiului… perioada respectiva s-a numit “Era Lalelelor”.O alta legatura dintre lalea si turci este faptul ca numele de lalea vine dintr-un cuvant turcest care inseamna turban. Tot in Turcia, la inceputul anilor 1700, s-a organizat primul Festival al Lalelelor, care se desfasura in noptile cu luna plina. Sute de lalele erau expuse in vase frumoase, iar toti cei invitati la festival trebuiau sa se imbrace in culori care sa se armonizeze cu florile expuse. Astfel, de la turcii, olandezi au preluat dragostea pentru aceste flori delicate si frumoase si ei au fost cei care au inceput sa experimenteze cultivarea acestor flori si incrucisarea a diverse specii pentru obtinerea a cator mai multe variante de lalele, lor revenindu-le meritul pentru frumoasele lalele negre. Cultivarea lalelor, usor usor s-a extins in toata Europa. Lalelele au fost initial o curiozitate si un hobby pentru oamenii foarte bogati, ele fiind considerate ca un simbol al bogatiei si prosperitatii. In gradinile bogatasilor neaparat trebuiau sa fie multe lalele cultivate, caci acesta lucru insemna ca proprietarul are foarte multi bani. Pana in anul 1630, bulbii de lalele se cultivau si comercializau numai intre cunoscatori si oameni de stiinta, pasionati de horticultura, dar apoi din ce in ce mai multi comercianti au inceput sa speculeze acest lucru pentru a se imbogatii rapid. Astfel, popularitatea lalelelor a crescut din ce in ce mai mult. Pentru ca inca erau foarte scumpi bulbii de lalele, cei care nu isi permiteau sa cumpere bulbi de lalele sau chiar lalele, se multumeau cu lucrari de arta, piese de mobilier, broderii si obiecte de ceramica pe care aparea silueta delicata a florii, pana acolo s-a ajuns cu obsesia pentru aceasta frumoasa floare. Asa se pare ca in acele vremuri lalelele constituiau o adevarata obsesie, iar in perioada 1634-1637, in Olanda, preturile bulbilor de lalea au explodat, ajungand chiar pana acolo incat un singur bulb echivala cu costul unei case sau al unei proprietati situate in zona cea mai buna din Amsterdam. Istoricii si economistii nu-si explica nici astazi absurditatea acestui caz, dar care este. De atunci si pana in zilele noastre, olandezii au fost singurii care si-au pastrat devotamentul pentru aceste flori, Olanda astazi exporta pana la 1,2 bilioane de bulbi de lalele anual. De aceea laleaua este atat de legata de Olanda, nu pentru faptul ca si-ar avea originile acolo. Si pentru ca putem spune acum ca stim cat de cat ceva din istoria lalelor, acum sa ne incantam ochiul cu cateva dintre cele mai frumoase poze cu lalele...

Zambilele sunt alte flori de primavara...., pe cat de plapande par pe atat de frumoase si parfumate sunt. Zambilele au flori in forma de clopotei, in jur de 20, ce sunt asezate pe o tija scurta ce este inconjurata de frunze groase si lungi. Ele pot fi intalnite sub diferite culori, de la indigo, ciclam sau ametist pana la cele simple precum galbene, roz, sau albe. Zambilele au o conotatie diferita fata de celelalte flori, grecii numindu-le hyacinthus, nume apartinand unei pietre pretioase. Altfel spus, zambilele pot fi interpretate ca niste ''bijuterii'' printre celelalte plante. Aceste gingase fapturi pot fi intelese ca simbol al bucuriei sau al tineretii. Zambilele sunt asociate amabilitatii, tandretei si nu in ultimul rand bunatatii. Istorie - in secolul XVII, zambilele au devenit foarte populare pentru poporul european. Ele isi au originile in Orient dar odata cu trecerea timpului au inceput sa se raspandeasca pe tot mai multe teritorii. Datorita frumusetii, zambilele au inceput sa fie vandute pe sume exorbitante, asemanator lalelor. Manifestand un astfel de interes pentru aceste flori, olandezii au inceput sa descopere noi forme, culori si marimi cu ajutorul hibridizarii. Zambilele au avut si utilizari iesite din comun, zvonindu-se ca ar putea opri cresterea barbii. Zambilele au fost aduse, ca si lalelele dealtfel, din Grecia si Asia Mica. Zambilele se dezvolta bine pe locuri insorite, pe soluri fertile, bine drenate. Deci v-am mai spus inca cateva "povesti legendare" ale florilor...

2 comentarii:

  1. Asta este o adevarata enciclopedie legendei florilor, care se lega minunat cu wnciclopedia obiceiurilor...
    Lacramioare nu ai in gradina? CA as vrea sa citesc si despre legenda lor...

    RăspundețiȘtergere
  2. Maria, am si lacramioare, credeam ca le-am pierdut dar zilele trecute am observat ceva verde ca a crescut din pamant si banuiesc eu ca sunt lacramioarele mele, sunt unele din florile mele preferate, deci sunt in topul meu si mai mult imi place tare mult parfumul de lacramioare, am avut un parfum primit de la o cunostinta din Germania acum vre-o 10 ani si atat de mult mi-a placut acel parfum, cred ca imi caracteriza foarte bine personalitatea, deci m-i se potrivea tare mult si mie mi-a placut la nebunie si asa grija aveam cand ma dadeam cu parfumul ca mi-a ajuns vre-o 2 ani si cand s-a terminat tare mult mi-a parut dupa el. Parca si acum simt mirosul parfumului de lacramioare pe pielea mea.

    RăspundețiȘtergere