Curtea Domneasca si Turnul Chindiei, Targoviste

Turnul Chindiei-Targoviste, cunoscut si ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, in Targoviste, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domneasca. Turnul a fost construit de catre domnitorul Vlad Tepes, in timpul celei de-a doua domnii, initial pentru scopuri militare, cladirea servind drept punct de paza, foisor de foc, dar si pentru stocarea tezaurului.

Turnul Chindiei - Inca de la intrare, vizitatorul se simte coplesit de silueta zvelta si eleganta a Turnului Chindiei, unic si maret in capatul aleii pietruite.
Functiile turnului au evoluat: turn-clopotnita in secolele XIV-XV; turn de straja si aparare in secolele XV-XVI; turn ceasornic in secolul al XVII-lea; 1853 - foisor de foc.
Vizitatorul urca 122 de trepte, atatea am numarat eu, pentru a se bucura de incantatoare priveliste a orasului si imprejurimilor ce i se ofera de la inaltimea celor 27m ai terasei turnului, va zabovii la etajele al doilea si al treilea pentru odihna, timp in care se poate familiariza cu personalitatea domnului Vlad Tepes, prezenta in foto expozitia intitulata Vlad-Tepes- Dracula. Legenda si adevar istoric.
Curtea Domneasca sau altfel spus, a fost zidita intre secolele XIV-XVII si a reprezentat locul de unde domnii care au rezidat aici si in cele din urma au condus Tara Romaneasca. Reprezinta centrul de concepere a luptei pentru neatarnare si focar de cultura si civilizatie.
Reprezentative pentru arhitectura si arta romaneasca, monumentele Curtii Domnesti cuprind elemente novatoare si solutii ce au influentat puternic in epoca. Organizatorii muzeului s-au straduit sa realizeze o legatura organica intre monumente si activitatea expozitionala. 
In Turnul Chindiei a fost organizata expozitia "Vlad Tepes-Dracula. Legenda si adevar istoric", iar in Biserica Domneasca a fost amenajata "Colectia de arta brancoveneasca". 
In pivnitile Casei domnesti a lui Petru Cercel se afla o interesanta colectie lapidariu si un scurt istoric al Curtii Domnesti. Desi principalele monumente existente aici dateaza din perioada de dupa lui Mircea cel Batran, sapaturile arheologice au scos la iveala o interesanta fortificatie si casa numita a parcalabului si alte vestigii datate in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, anterioare domniei lui Mircea cel Batran, putin reprezentat acum in cadrul complexului muzeal.
Pe cuprinsul Curtii Domnesti vizitatorul va distinge mai multe zone de interes, printre ele aflandu-se zona rezidentiala, zona fortificatiilor militare, zona clirosului domnesc, zona gospodareasca, gradinile domnesti.
Curtea Domneasca de la Targoviste - Complexul aulic a fost edificat intre secolele XIV-XVII si a reprezentat locul de unde domnii care au rezidat aici au condus Tara Romaneasca, centrul de concepere a luptei pentru neatarnare si focar de cultura si civilizatie. Reprezentative pentru arhitectura si arta romaneasca, monumentele Curtii Domnesti cuprind elemente novatoare si solutii ce au influentat puternic in epoca.

 Organizatorii muzeului s-au straduit sa realizeze o legatura organica intre monumente si activitatea expozitionala. In Turnul Chindiei a fost organizata expozitia “Vlad Tepes-Dracula. Legenda si adevar istoric”, iar in Biserica Domneasca a fost amenajata “Colectia de arta brancoveneasca”. In pivnitile Casei domnesti a lui Petru Cercel se afla o interesanta colectie lapidariu si un scurt istoric al Curtii Domnesti. Desi principalele monumente existente aici dateaza din perioada de dupa lui Mircea cel Batran, sapaturile arheologice au scos la iveala o interesanta fortificatie si casa numita a parcalabului si alte vestigii datate in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, anterioare domniei lui Mircea cel Batran, putin reprezentat acum in cadrul complexului muzeal. Complexul de monumente ce alcatuiesc Curtea Domneasca de la Targoviste reprezinta unul din cele mai importante ansambluri de arhitectura din Tara Romaneasca, si are o mare valoare istorica si artistica. Resedinta domneasca de mai multe secole, Curtea Domneasca ofera posibilitatea cunoasterii unui capitol din istoria si arta medievala a Romaniei. Din anul 1967, Curtea Domneasca este transformata in ansamblul muzeal al Muzeului Judetean Dambovita, iar in prezent face parte din Complexul National Muzeal “Curtea Domneasca” Targoviste. In afara de muzeul in aer liber, in Turnul Chindiei functioneaza o expozitie dedicata lui Vlad Tepes, ctitorul fortificatiei; un lapidarium la subsolul Casei Domnesti ridicate de Petru Cercel, iar in Biserica mare domneasca, o expozitie de arta religioasa

  Poarta de sud  -  Intrarea, folosita si astazi, se afla sub Turnul-clopotnita, construit la sfarsitul secolului al XVI-lea (1584) si refacut apoi in timpul domniilor lui Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Turnul clopotnita are aceleasi caractere constructive ca si zidul interior al incintei (ridicat de Petru Cercel), de care se leaga organic, nu numai ca structura, dar si ca asezare in raport cu fatada zidului. Constructia turnului a fost determinata de existenta bisericii, care nu avea posibilitatea sa adaposteasca o clopotnita in turlele proprii.

Palatul Domnesc  -  Prima casa domneasca : Prima constructie din piatra din Curtea Domneasca si din oras este aceea inaltata de Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV, alaturi, spre sud de biserica ridicata ulterior de acelasi domnitor. Se pastreaza, sub casa din secolul XV, numai laturile beciului din bolovani de rau, cu dimensiunile de 15 x 6 m si un garlici lung pe latura scurta, iar accesul se face pe nord. Initial, aceasta cladire era protejata de un gard dublu din stalpi de lemn.

Casa Domneasca din secolul al XV-lea : Construita in deceniul trei-patru al sec. al XV-lea si urmand modelul celei de la Arges, era amplasata foarte aproape de una din laturile zidului din incinta. Construita pe un plan dreptunghiular, care in exterior masura 32×29 m, din ziduri groase de circa 2 m, casa avea pivnita pe intreaga suprafata, cu patru nave paralele, peste care se ridica parterul in care exista o sala mare (circa 6 x 12 m) – probabil sala de ceremonii si a adunarii sfatului domnesc – amplasata pe latura estica – si incaperi destinate locuintei domnitorului si a familiei sale.Casa Domneasca din secolul al XVI-lea : In 1584, voievodul Petru Cercel concepe constructia unei cladiri inspirata din principiile de compozitie ale palatelor vazute in timpul peregrinarilor sale prin Europa. Compunerea casei si decorarea fatadelor cladirii sunt elemente nou introduse, dar se face simtita si traditia locala, imprimata de mesterii autohtoni. Casa Domneasca construita de Petru Cercel, “palat mic, dar frumos si maret”, situat langa latura de sud a primei case domnesti, dar complet separata de aceasta, era compusa din pivnite, parter si etaj. Pivnitele pastrate pana astazi in aspectul initial, sunt amplasate in axul cladirii, avand planul in forma unui patrat cu latura de 12 m, impartit in patru compartimente egale, dispuse in jurul unui pilon masiv. Intrarea se facea, initial, printr-un garlici subteran boltit, lung de 25 m si era amplasat pe latura de vest. Parterul adapostea cancelariile domnesti si era alcatuit din 10 incaperi, dintre care una mai mare era dispusa transversal la extremitatea sudica. Etajul cuprindea apartamentele de locuit ale voievodului si ale familiei sale si era complet separat de parter, fiind accesibil numai din exterior print-o scara aflata pe fatada de vest, iar printr-un coridor se facea legatura directa cu Biserica mare. Casele erau acoperite cu tigla smaltuita.

  Palatul din secolul al XVII-lea : Matei Basarab incheie in 1654 refacerea caselor domnesti, inaltand un etaj peste casa din secolul XV si unind-o cu cea noua printr-un coridor de racord, rezultand un adevarat palat, unitar arhitectonic. Distrus in 1659, palatul este renovat de Constantin Brancoveanu. La interior se refac boltile si pardoselile, iar incaperile se impodobesc cu stucatura si picturi.
Pe fatada de rasarit a casei Petru Cercel se construieste o loggie cu scara de acces spre gradina, iar o a doua spre vest, peste o prispa construita de Matei Basarab, schimband si orientarea accesului la beci pe latura dinspre biserica mare domneasca.

Biserica-Paraclis - Este cel mai vechi edificiu religios cunoscut pana in prezent la Targoviste si a fost construit o data cu prima casa domneasca, in imediata apropiere a acesteia, de catre Mircea cel Batran. Biserica a fost conceputa dupa un plan influentat de trasaturile generale ale tipului triconic, asa, cum apare la biserica manastirii Cozia, dar, spre deosebire de edificiile ridicate anterior, apare un element nou si anume inaltarea catre extremitatea vestica a unui privdor cu turn de clopotnita deasupra. Astazi biserica mai pastreaza, consolidate, zidurile pe o inaltimeInaltime: Distanta pe verticala a unui punct sau loc fata de nivelul oceanului (inaltime absoluta ) sau fata de un talveg, de un alt reper (inaltime relative). Sin altitudine. Portiune sau forma de teren care se ridica evident deasupra regiunii inconjuratoare. de circa 2 m, degajate in deceniul patru al secolului XX-lea.

Turnul Chindia - Situat in partea de nord-vest a curtii Domnesti, dominand intregul ansamblu de monumente de aici, Turnul Chindia a devenit emblema orasului Targoviste. Inalt de 27 m, el este alcatuit dint-o baza de forma unui trunchi de piramida, din piatra, din care se ridica un corp cilindric din caramida al carui diametru masoara 9 m. Constructia are 3 etaje, din care ultimele doua sunt marcate la exterior de deschideri in arc frant si de balcoane sprijinite pe console de piatra. Accesul pana la partea superioara a turnului se face cu ajutorul unei scari interioare, in spirala, situata pe axul vertical al constructiei.  In timpul domniei lui Vlad Tepes (1456-1462, 1476) Curtea Domneasca se amplifica cu mai multe constructii. Cea mai importanta este aceea a turnului de supraveghere si aparare, cunoscut sub numele de “Turnul Chindei” construit peste pridvorul bisericii-Paraclis, ridicata de Mircea cel Batran.



Complexul Mitropoliei - Actuala catedrala arhiepiscopala are hramul ``Inaltarea Domnului `` si este situata aproape de centrul orasului Targoviste. Cu toate ca, Mircea cel Batran a mutat, pe la anul 1400, scaunul domnesc la Targoviste, mitropolia a ramas in Curtea de Arges pana in 1515. 
In 1518 Neagoe Basarab, cerand dezlegarea mitropolitului Nifon, incepe zidirea mitropoliei din Targoviste. Constructia a fost terminata in 1537 in timpul lui Radu Paisie, urmasul lui Neagoe Basarab. 
Tot acesta o acopera cu tabla de plumb si o zugraveste. Unii istorici considera ca biserica dateaza din timpul lui Radu cel Mare (1495-1508) si ca a fost modificata de Neagoe Basarab prin adaugarea pridvorului deschis pe 3 laturi si sustinut de 12 coloane.
Aceasta biserica ramane mitropolia tarii din 1520 si pana in 1688 cand se muta la Bucuresti sub domnia lui Radu Leon. Matei Basarab (1632 - 1654), infiinteaza in cladirile mitropoliei Targoviste o tipografie pentru carti in grai romanesc. Despre minunata biserica, cronica tarii spune ca privind-o se satura ochii tuturor de vederea ei, iar Paul de Alep o descrie ca fiind cea mai mare biserica ce s-a construit pana la acea epoca si mai tarziu in Tara Romaneasca. 
Ca arhitectura se aseamana cu biserica mare a manastirii Snagov, zidita tot de Neagoe Basarab, lipsindu-i sinusurile laterale. Sub Constantin Brancoveanu (1688 - 1714) mitropolitul Teodosie a restaurat intreaga cladire, iar mitropolitul Antim Ivireanul reinfiinteaza in cladirile ei vechea tipografie in care se tiparesc carti de slujba si invatatura ortodoxa.
Un secol si ceva mai tarziu, eteristii lui Alexandru Ipsilante i-au dezvelit acoperisul, topind plumbul pentru gloante. In periada urmatoare biserica este deteriorata considerabil. La 1842 s-au daramat toate cladirile care au format odata mitropolia Targovistei. Au ramas numai biserica si clopotnita de la intrare cu cele 4 clopote. In 1889 s-a hotarat daramarea ei iar intre anii 1892 - 1895 arhitectul francez Ize Compte du Nouy incepe constructia actualei biserici. Dupa daramarea vechii mitropolii, pietrele funerare de pe morminte au fost adunate intr-un muzeu al bisericii. Daramat si acesta in 1943, pietrele funerare au fost duse la muzeul istoric al orasului.
Biserica actuala este construita in stil bizantin, in caramida, cu pridvor deschis, sustinut de 12 coloane. Este in forma de cruce greaca inscrisa. La intretaierea celor doua brate ale crucii se inalta turla naosului cu 12 laturi si 12 ferestre. Altarul are de asemenea o forma caracteristica, cu o absida mare in axul longitudinal si doua abside alaturate servind de proscomidie si diaconicon.
Sculptura in lemn a catapetesmei este bogata si aurita. Pictura executata in 1927 de D. Belizarie in stil bizantin pe fond aurit ramane o lucrare de mare valoare a vremii noastre. Din fosta mitropolie se mai pastreaza o icoana de argint aurit cu capul Maicii Domnului si un epitaf din 1828 lucrat in plus rosu cu matase si fir.
Astazi fosta manastire a Targovistei serveste ca biserica de enorie, fiind catedrala orasului.

Manastirea Dealu a fost zidita, probabil, inca din vremea lui Mircea cel Batran, insa apare in documente in anul 1431, in timpul domniei lui Alexandru Aldea. Cu certitudine se stie ca biserica este ctitoria voievodului Radu cel Mare, din perioada 1499-1501.
In interiorul bisericii se afla una dintre cele mai mari necropole domensti, incepand cu anul 1508, cand a fost inhumat ctitorul, Radu cel Mare, si pana in 1608, anul inhumarii lui Mihai Movila; in total sunt sase morminte voievodale. 
In 1603 a fost adusa aici si racla cu capul lui Mihai Viteazul. Intre anii 1912-1913, sculptorul Fr.Storck realizeaza sarcofagele din marmura ale lui Radu cel Mare si Mihai Viteazul.

In timpul domniei lui Mircea cel Batran orasul a devenit principala resedinta domneasca a Tarii Romanesti. Tot in timpul acestui domnitor a fost refacuta Curtea Domneasca, ale carei ruine imprejmuiesc astazi Turnul Chindiei; ultimele cercetari arheologice au avansat ideea ca o curte a fost ridicata aici inainte de Mircea cel Batran.
Din 1424 se pastreaza prima reglementare comerciala facuta de domnitorul Dan al II-lea,ce stabileste privilegiile vamale ale targovetilor locali si drepturile de care beneficiau acestia in tara. Din 1451 dateaza prima culegere de legi facuta de gramaticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II.
Vlad Tepes (baza a personajului fabulos Dracula) urca pe tron in 1456 cu sprijinul prietenilor sai Ioan Huniade si Stefan cel Mare si se inscrie in istorie pentru victoria din 1462 impotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. In timpul sau a fost construit Turnul Chindiei (vezi foto).
Voievodul Radu cel Mare recladeste incepand cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscuta azi ca Manastirea Dealu, care va fi terminata de urmasul sau Vlad cel Tanar. Pictura acesteia va fi realizata in 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Targoviste.
Dupa toate probabilitatile, la Targoviste a activat primul mester tipograf din Tara Romaneasca, Macarie, care a tiparit, incepand cu anul 1508, primele trei carti  in limba slavona cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) si „Evangheliarul” (1512). Catre mijlocul aceluiasi secol activitatea tipografica este reluată la Targoviste de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547).
In anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domneasca din Targoviste, constructie din caramida, de plan cruce greaca inscrisa, cu trei turle si un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atesta maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.

Statuia lui Mihai Viteazul din Targoviste

Mihai Viteazul a reusit in 1600, pentru prima oara, Unirea celor trei principate romanesti - Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. Prestigiul lui de aparator al crestinatatii era recunoscut in intreaga Europa. Tradarea si uciderea lui a fost plansa de toti romanii. In timpul sau, Targoviste este ocupata de turcii lui Sinan Pasa, care fortifica zona centrala. In octombrie 1595, trupele crestine ale Ungariei si ale lui Mihai Viteazul elibereaza orasul, ce sufera insa mari pagube.
Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care intareste si extinde fortificatiile orasului (unice la sud de Carpati), repara vechile biserici si construieste multe altele noi.
Constantin Brancoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea tarii si a murit ca un martir, refuzand sa-si tradeze credinta. In timpul sau, resedinta de vara a tarii s-a aflat la Targoviste, iar cea de iarna la Bucuresti. Dupa domnia sa, capitala se muta la Bucuresti, eveniment in urma caruia Targoviste a inceput sa piarda din puterea economica precum si din populatie.
Urmeaza un secol al domnilor fanarioti. Vechea cetate de scaun este cu adevarat parasita si trecerea timpului afecteaza tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung sa fie folosite de boieri si unii localnici ca material de constructie pentru propriile case.
Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, dupa ce straluceste la Bucuresti, restabilind domniile pamantene pe scaunul tarii, se sfarseste trist la Targoviste. Tudor si multi dintre soldatii sai sunt masacrati de eteristi pe locul din fata bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatra, in amintirea lor.
Targovistenii au participat activ la revolutia romana din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unionistilor. Dupa unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat sa viziteze orasul, pe sub o arcada de flori, la 17 iunie 1859.
Modernizarea societatii romanesti la sfarsitul sec. XIX a insemnat un mare avant economic, ilustrat prin iluminarea orasului in 1863, inaugurarea cursei de diligente si apoi de cale ferata Bucuresti-Targoviste, infiintarea primei intreprinderi industriale - Arsenalul Armatei, construirea rafinariilor de petrol.
Targoviste si-a platit tributul de sange in toate marile batalii ale natiunii. In razboiul de independenta din 1877-1878 s-au distins numere si comandanti si ostasi targovisteni. In timpul primului razboi mondial Regimentul III Dambovita nr. 22 a primit Ordinul "Mihai Viteazul" pentru vitejia sa in campania din Transilvania din 1916, si apoi in timpul marilor batalii de la Marasti, Oituz si Marasesti in 1917.
Targoviste a fost locul executiei dupa condamnare a liderului de stat comunist Nicolae Ceausescu precum si a sosiei sale, Elena Ceausescu, in decembrie 1989.

Localitatea TARGOVISTE nu trebuie ratata de turistii indragostiti de arta si istorie, care vor sa vada locuri minunate si sa cunoasca mai bine trecutul acestei asezari. Targovistea s-a nascut ai a inflorit pe malul raului Ialomita, la limita dintre deal si cea de campie, acolo unde locuitorii fiecareia dintre aceste zone veneau sa-si schimbe produsele. Cezar Bolliac spunea ca numele orasului Targoviste vine de la „targ”. Locul era protejat de paduri, ape curgatoare si mlastini, departe de granita Imperiului turcesc. Toate acestea au contribuit din plin la alegerea lui pentru stabilirea unei noi resedinte domnesti.

Simbolul orasului este Turnul Chindiei ce impresioneaza prin unicitatea si modalitatea originala a constructiei si care, pe vremea lui Vlad Tepes, a servit ca important element in apararea Curtii Domnesti. El a functionat si ca inchisoare. Turnul, inalt de 27 de metri avea rol de donjon al Curtii Domnesti si a fost construit in a doua jumatate a secolului XV. Cercetarile din ultimii ani au dovedit ca Turnul Chindiei a fost zidit peste pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Batran. Acesta servea ca punct de observatie si de paza asupra curtii si imprejurimilor ei. Din varful lui, cineva striga din rasputeri si anunta orele, iar la asfintitul soarelui, adica la chindie, dadea semnale pentru intreruperea circulatiei in timpul noptii. De aici provine si numele: Turnul Chindiei.