A venit toamna.....

Uitati ce aranjament de toamna mi-am facut...o nuca...o castana...multe alune si ghinde...un con de brad..cateva frunze deja maronii...niste ciorchinei de catina cred....si o gutuie si 2 mere....asta contine aranjamentul meu de toamna...

 Inca mai am o gramada de trandafirasi in gradinuta....

 Chiar si cei albi mai imbobocesc inca....

 Si crizantemele sunt imbobocite....

 Iar regina noptii predomina intreaga gradinuta....

"Emotie de toamna" de Nichita Stanescu

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.

"Margareta Paslaru - Lasă-mi, toamnă,pomii verzi"Lasă-mi, toamnă,pomii verzi ,

Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.

Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.

Lasă-mi, toamnă,pomii verzi ,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.

Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.

Lasă-mi, toamnă,pomii verzi ,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.

Lasă-mi, toamnă,pomii verzi ,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.

Lasă-mi, toamnă,pomii verzi ,
Lasă-mi, toamnă-n aer păsări
Lasă-mi, toamnă, cerul lin,
Lasă-mi, toamnă...
Lasă-mi, toamnă pomii verzi...
Lasă-mi, toamnă-n aer păsări...
Lasă-mi, toamnă, cerul lïn...


Afară-i toamnă – de Mihai Eminescu


Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândesti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată ;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată.
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jet pe gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri, rânduri;
Deodat’ aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.

Cu Toamna în Odaie – de Ion Minulescu
Mi-a batut azi-noapte Toamna-n geam,
Mi-a batut cu degete de ploaie…
Si la fel ca-n fiecare an,
M-a rugat s-o las sa intre în odaie,
Ca-mi aduce o cutie cu Capstan
Si tigari de foi din Rotterdam…
Am privit în jurul meu si-n mine:
Soba rece,
Pipa rece,
Mâna rece,
Gura rece,
Doamne!… Cum puteam s-o las sa plece?
Daca pleaca, cine stie când mai vine?
Daca-n toamna asta, poate,
Toamna-mi bate
Pentru cea din urma oara-n geam?
“Donnez-vous la peine d’entrer, Madame…”
Si femeia cu privirea fumurie
A intrat suspecta si umila
Ca o mincinoasa profetie
De Sibila…
A intrat…
Si-odaia mea-ntr-o clipa
S-a încalzit ca un cuptor de pâine
Numai cu spirala unui fum de pipa
Si cu sarutarea Toamnei, care mâine
O sa moara… vai!…
Bolnava de gripa…
Amurg De Toamna – de George Bacovia

Amurg de toamna pustiu, de huma,
Pe câmp sinistre soapte trec pe vânt -
Departe plopii s-apleaca la pamânt
În larg balans lenevos, de guma.
Pustiu adânc… si-ncepe a-nnopta,
Si-aud gemând amorul meu defunct;
Ascult atent privind un singur punct
Si gem, si plâng, si râd în hî, în ha…

Gradinuta mea in luna septembrie 2012

Margelute

Cetatea Sighisoarei

Am avut la dispozitie doar cateva ore pentru a explora  orasul, asa ca am fugit repede spre cetate, mai exact spre turnul cu ceas si care a avut initial rolul de poarta a cetatii, loc care ma atrage ca un magnet de fiecare data. Chiar daca mai putin amintite si celalalte 9 turnuri ramase sunt deosebite si merita vazute: al tăbăcarilor, al cositorarilor, al giuvaergiilor, al frângherilor, al măcelarilor, al cojocarilor, al croitorilor, al cizmarilor si al fierarilor, numite dupa breslele celor care le-au construit.

Pasii ne poarta apoi pe stradutele pavate spre locuinta lui Vlad Dracul care a locuit aici intre 1431-1435, si ce senzatie deosebita este sa te afli langa o casa in care acum mai bine de 500 de ani a locuit fiul lui Mircea cel Batran si unde se presupune ca si-ar fi petrecut cativa ani si Vlad Tepes.
Continuam drumul spre scara acoperita, loc care m-a facut sa-mi pun numeroase intrebari  despre rostul ei, norocul meu ca am gasit pe net si care m-am lamurit de ce a fost acolperita pentru a proteja copii care treceau pe aici spre scoala, motiv pentru care i se spune si scara scolarilor. Ajungem la Liceul Teoretic Joseph Haltrich sau scoala din deal cum este cel mai cunoscuta si una dintre cele mai vechi scoli din zona.
De aici ne indreptam spre Biserica din deal, un lacas religios care fascineaza vizitatorul de fiecare data, un "bonus" deosebit pentru cei care fac efortul de a urca pana aici. Un loc deosebit si ma bucur ca am reusit sa ajung si aici este vechiul cimitirul evanghelic, o incursiune in trecut acum sute de ani, si de ce nu un loc ce ofera o splendida panorama a cetatii si celor vii.

Sighisoara este cea mai spectaculoasa cetate medievala din Transilvania. Atestata documentar inca din anul 1298, Sighisoara este singura cetate locuita din Romania, fiind considerata una dintre cele mai frumoase din Europa, e un pic exagerat, ptr ca am vazut cetati locuite mult mai frumoase in Europa..... 

Placinta cu mere

Si ca a venit toamna...si toamna se culeg roadele....uitati ca am cules si noi niste mere si ce m-am gandit eu sa fac cu ele...o delicioasa placinta cu mere....Dar hai sa va dau si retete:
Ptr foi un pic de drojdie se dizolva in putina apa calda, apoi se adauga inca 250 de grame apa calda, un ou, 2 linguri de zahar, 3 linguri mari de untura, o jumatete de lingurita de sare si faina cat cuprinde pana se face un aluat usor de modelat. Lasam aluatul sa se odihneasca si in timpul acesta pregatim merele: le curatam de coaja si le dam pe razatoarea cea mare. Dupa ce am terminat de ras merele, le stoarcem de zeama care si-au lasat-o, punem cateva linguri bune de zahar si amestecam si un pic de scortisoara. apoi revenim la aluat: il impartim in 2 parti egale, facem 2 foi. Punem prima foaie in tava, apoi punem merele si apoi punem si a 2-a foaie. Bagam tava la cuptor 40 de minutele la foc potrivit. Si gata placintica cu mere.

O tarta delicioasa....

Cetatea Fagarasului

Cetatea Făgăraşului se găseşte în inima oraşului şi zidurile sale impunătoare se zăresc de la distanţă. Prin anii 1300 s-a construit prima fortăreaţă din lemn înconjurată de o movilă de pământ şi un şanţ, urmând ca de-a lungul timpului aceasta să cunoască multe transformări, extinderi şi consolidări. În prezent cetatea este construită din piatră şi cărămidă şi are două curţi: una interioară, unde se găsea reşedinţa princiară şi unde este amenajat muzeul şi o curte periferică. Un eveniment important are loc în anul 1599 când Mihai Viteazu intră triumfal în vechea cetate. În vremurile de restrişte voievodul îşi găseşte aici adăpost împreună cu familia iar în cinstea Doamnei Stanca, soţia domnitorului, care a fost ţinută ostatică împreună cu cei doi copii între zidurile cetăţii şi care a devenit roabă după uciderea lui Mihai, a fost ridicat un bust foarte frumos chiar în centru, în apropierea Casei de Cultură.

Orasul Fagaras si-a gasit locul in partea central-nordica a Depresiunii Fagaras, la 66 km de Brasov.

Cetatea Făgăraşului este un simbol ale acestor ţinuturi şi unul dintre cele mai importante monumente ale ţării noastre, ridicându-şi zidurile marcate de trecerea vremurilor în centrul oraşului.

Cetatea are o vechime de 650 de ani, a fost construită din lemn şi înconjurată de valuri de pământ, ca un punct de apărare în sud-estul Transilvaniei, fără să ştie că în veacurile următoare va deveni un adevărat centru de rezistenţă în faţa invaziilor de turci şi tătari.
Cetatea e luată în stăpânire în 1526 de voievodul Transilvaniei, Ştefan Mailath, dar rămâne fără stăpân după numai 15 ani, când voievodul e prins într-o cursă de Mustafa Paşa. El nu va mai scăpa niciodată din închisoarea Yedicule (7 Turnuri).
De la construcţia ei, cetatea cunoaşte multe transformări, extinderi şi fortificări, până în secolul XVII.
Architectura simplă este dictată de principala funcţie a construcţiei: de fortăreaţă de apărare. Stilul architectonic predominant aparţine Renaşterii târzii, în timp ce primele faze ale construcţiei sunt marcate de goticul transilvănean. Vei remarca bolţile cu deschideri mari, ogivale (deci gotice), în vecinătatea unor uşi şi ferestre ornamentate în stil renascentist.
La 1599 are loc un eveniment important: Mihai Viteazul îşi face intrarea triumfală în vechea cetate. Şi nu este prima oară. În zilele grele ale răzvrătirii nobilimii, Mihai Viteazul îşi găseşte adăpost, împreună cu familia sa, în cetatea Făgăraşului.
După întâmplările dramatice de atunci, cetatea Făgăraşului a devenit reşedinţa principilor Transilvaniei pentru un secol întreg. Aici, la etajul 1, s-au ţinut 4 dintre şedinţele Dietei, iar documentele spun că, la una dintre ele, a participat şi o delegaţie de-a domnului muntean Şerban Cantacuzino.
În 1630 şanţul din jurul cetăţii a fost lărgit şi legat printr-un canal secret de râul Olt. Tot atunci s-a construit un pod mobil la intrarea în cetate, ca măsură de siguranţă în faţa atacurilor.
Odata cu trecerea anilor, magaziilor şi pivniţelor de aprovizionare ale cetăţii li s-a găsit un nou rol: celule în care erau aruncaţi ţăranii iobagi răzvratiţi.
Arc peste timp, în perioada 1948 - 1960, castelul a servit drept penitenciar pentru detinuţi politici.

Lacul de la Harman