Cetatea Fagarasului

Cetatea Făgăraşului se găseşte în inima oraşului şi zidurile sale impunătoare se zăresc de la distanţă. Prin anii 1300 s-a construit prima fortăreaţă din lemn înconjurată de o movilă de pământ şi un şanţ, urmând ca de-a lungul timpului aceasta să cunoască multe transformări, extinderi şi consolidări. În prezent cetatea este construită din piatră şi cărămidă şi are două curţi: una interioară, unde se găsea reşedinţa princiară şi unde este amenajat muzeul şi o curte periferică. Un eveniment important are loc în anul 1599 când Mihai Viteazu intră triumfal în vechea cetate. În vremurile de restrişte voievodul îşi găseşte aici adăpost împreună cu familia iar în cinstea Doamnei Stanca, soţia domnitorului, care a fost ţinută ostatică împreună cu cei doi copii între zidurile cetăţii şi care a devenit roabă după uciderea lui Mihai, a fost ridicat un bust foarte frumos chiar în centru, în apropierea Casei de Cultură.

Orasul Fagaras si-a gasit locul in partea central-nordica a Depresiunii Fagaras, la 66 km de Brasov.

Cetatea Făgăraşului este un simbol ale acestor ţinuturi şi unul dintre cele mai importante monumente ale ţării noastre, ridicându-şi zidurile marcate de trecerea vremurilor în centrul oraşului.

Cetatea are o vechime de 650 de ani, a fost construită din lemn şi înconjurată de valuri de pământ, ca un punct de apărare în sud-estul Transilvaniei, fără să ştie că în veacurile următoare va deveni un adevărat centru de rezistenţă în faţa invaziilor de turci şi tătari.
Cetatea e luată în stăpânire în 1526 de voievodul Transilvaniei, Ştefan Mailath, dar rămâne fără stăpân după numai 15 ani, când voievodul e prins într-o cursă de Mustafa Paşa. El nu va mai scăpa niciodată din închisoarea Yedicule (7 Turnuri).
De la construcţia ei, cetatea cunoaşte multe transformări, extinderi şi fortificări, până în secolul XVII.
Architectura simplă este dictată de principala funcţie a construcţiei: de fortăreaţă de apărare. Stilul architectonic predominant aparţine Renaşterii târzii, în timp ce primele faze ale construcţiei sunt marcate de goticul transilvănean. Vei remarca bolţile cu deschideri mari, ogivale (deci gotice), în vecinătatea unor uşi şi ferestre ornamentate în stil renascentist.
La 1599 are loc un eveniment important: Mihai Viteazul îşi face intrarea triumfală în vechea cetate. Şi nu este prima oară. În zilele grele ale răzvrătirii nobilimii, Mihai Viteazul îşi găseşte adăpost, împreună cu familia sa, în cetatea Făgăraşului.
După întâmplările dramatice de atunci, cetatea Făgăraşului a devenit reşedinţa principilor Transilvaniei pentru un secol întreg. Aici, la etajul 1, s-au ţinut 4 dintre şedinţele Dietei, iar documentele spun că, la una dintre ele, a participat şi o delegaţie de-a domnului muntean Şerban Cantacuzino.
În 1630 şanţul din jurul cetăţii a fost lărgit şi legat printr-un canal secret de râul Olt. Tot atunci s-a construit un pod mobil la intrarea în cetate, ca măsură de siguranţă în faţa atacurilor.
Odata cu trecerea anilor, magaziilor şi pivniţelor de aprovizionare ale cetăţii li s-a găsit un nou rol: celule în care erau aruncaţi ţăranii iobagi răzvratiţi.
Arc peste timp, în perioada 1948 - 1960, castelul a servit drept penitenciar pentru detinuţi politici.