Acum avem 2 profesoare de patinaj in grupul nostru de patinatoare :)
Si uitati-l si pe pustiulica de care va povesteam, ce bine se simte el cu atatea "doamne profesoare de patinaj in jurul lui"...:)
Fetele tare se mai distreaza, dragutele de ele rad cu gura pana la urechi...un zambet ptr fiecare :)
Cine pe cine invata sa patineze, oare?!...asta e intrebarea cheie...:)
Invata pustiulica sa patineze, face progrese deja...:)
Uitati ce elan a prins :)
Haideti sa va mai povestesc o intamplare frumoasa si cea mai recenta, de sambata, 15 ianuarie 2011, de la patinoar.Ne adunam noi fain frumos gasca de fete si ne indreptam pasii spre patinoar. Ajunse la fata locului 2 fete, nu dau nume :) au protestat ca ele nu intra pe patinoar ptr ca l-i se parea ca gheata nu e grozava. Asa ca 3 eram de acord sa intram pe patinaor iar 2 nu. Asa ca eu mi-am ascultat sufletul ce vrea si el vroia sa intru pe pationar ptr ca de asta am venit sa patinez si sa ma relaxez. Asa ca ne-am dus si ne-am luat bilet de intrare. In timp ce ne echipam noi cu patinele s-a produs o intamplare. Doi pusti ne acuzau ca le-am luat cheia lor de la dulapiorul de la vestiar, cheie ptr care lasai 10 lei la receptie, banuti pe care-i primeai inapoi la inapoierea cheiei....asa ca le-am spus copiilor ca ne acuza pe nedrept si ca nu le-am luat cheiea. Am desertat rucsacul de toate lucrurile pe care le aveam in el si nici urma de cheia lor. In toata
invalmaseala asta apare un al 3-lea pustiulica care baga cheia in dulapiorul cu pricina si asa am aflat cine era "hotul" :), bine inteles caci colegii lui, adica cei 2 pustiuleti care ne-au acuzat pe noi, i-au tras 2 bobarnace :). Saracul copilas era nevinovat, caci el nu stia care e mersul cu acea cheie, el a gasit dulapul cu cheia in el si-a pus incaltarile si a incuiat dulapiorul si a plecat, dar noroc ca a revenit repede si asa s-a descoperit misterul cheii disparute.
Bun, am elucidat acest misteri si acest inconvenient. Am iesit noi cele 3 tipe pe gheata. Ale noastre fete, adica celelalte 2 stateau in continuare pe margine si doar priveau chiar daca noi le rugam sa intre pe gheata. Pana la urma le-am convins si ne-au urmat sfatul, asa caci ne-am bucurat si cand am vazut ca se indreapta spre a-si lua bilet de intrare le-am avertizat sa aibe ghija de cheia de la dulap ca e prin zona un pustiulica care le vaneaza...:)....culmea ca pustiul era langa noi si asa sincer si nevinovat ne-a spus ca nu e hot si ca nu stia cum e procedura cu cheia. Asa ca am discutat un pic cu el si l-am intrebat cum il cheama si eu aveam 2 ciocolatele in buzunar si i le-am dat sa se indulceasca si sa uite de situatia penibila.... Apoi am continuat sa patinez, dar am bagat de seama ca pustiulica se tinea de gardul patinoarului si nu avea curajul sa faca pasi pe gheata....oare de ce?! nu stia sa patineze. Asa ca ne-am mobilizat gasca noastra de fete si am facut cu schimbul si l-am luat de manute si l-am invatat sa patineze. Am mai vorbit cu el de una alta, ne-a spus ca mai are o sora mai mica si ca mama lui lucreaza la o firma ca femei de servici, deci copil dintr-o familie modesta, dar tare simpatic pustiul. Mi-a spus ca ii este tare sete si ca ar bea un ceai cald, doar ca e tare scump, costa 2 lei si el avea doar 1 leu, asa ca i-am mai dat eu 1 leu din bugetul meu de austeritate si si-a luat un ceai cald. Tare s-a bucurat pustiul si am primit in schimb o imbratisare sincera si un pupic pe obraz, asa caldura sufleteasca sincera si profunda nu am simtit de multa vreme din partea unei persoane straine, dar acest copil era de o sinceritatea si o caldura sufleteasca deosebita, asa ca tare aproape l-am simtit de sufletul meu, chiar pot sa spun ca l-am simtit ca pe un fratior sau chiar mai mult ca si cand ar fi fost copilasul meu :)
Deci dragii mei asta e povestea cu peripetii de la patinoar. Copilasul a vrut sa faca poze cu noi si am ramas stabilit sa ne mai vedem in alte weekenduri la patinoar si poate ii dam pozele pe un CD.
Deci asta e povestea de la patinoar...ma bucur ca am reusit sa mobilizez fetele sa mergem la patinoar si toate s-au simtit bine pana la urma si pe langa asta am reusit sa fac acest suflet de copilas sa aibe o amintire frumoasa. Deci intamplarea asta de la patinoar sper sa o tina minte si el si de ce nu si noi, cel putin eu nu am trecut neobservata peste ea, ci chiar m-a marcat in sensul bun al cuvantului si tare ma bucur ca inca mai am energie si bunatate in mine pe care culmea le pot oferii fara nici un interes, ci pur si simplu. Asa ca nimic NU e intamplator sa stiti, toate au un rol si toate vin in viata noastra cu un scop anume....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu